În țara noastră, persoanele cu deficiențe de auz sunt educate folosind „Abordarea Naturală Auditiv-Verbală”, iar multe dintre ele sunt private de numeroase concepte și informații cunoscute în general. Foarte puțini dintre elevii cu deficiențe de auz care absolvă școala primară pot înțelege documentele scrise la fel de bine ca colegii lor. Marea majoritate nu au competența de a construi structuri de propoziții prin care să se poată exprima. În etapa următoare, acești elevi continuă studiile în licee profesionale pentru persoane cu deficiențe de auz sau sunt incluși în programe de educație incluzivă în liceele profesionale. Elevii din programele de educație incluzivă participă doar la aceleași clase cu elevii auzitori și nu beneficiază de niciun sprijin educațional suplimentar.

Situația nu este diferită nici în liceele profesionale pentru persoanele cu deficiențe de auz. Dezvoltarea lingvistică a elevilor cu deficiențe de auz este la un nivel neglijabil, însă este utilizată în continuare limba vorbită. Formarea profesională care ar trebui să le permită elevilor să se angajeze într-un loc de muncă este extrem de insuficientă. Din acest motiv, elevii cu deficiențe de auz absolvă liceul fără a avea competențele lingvistice necesare pentru a citi și înțelege un ziar.

În Europa există aproximativ 1 milion de persoane surde, care se confruntă cu o rată a ocupării forței de muncă și o rată de participare la învățământul superior mult mai scăzute în comparație cu persoanele fără dizabilități. Principalul motiv pentru aceasta este lipsa unei educații de calitate și continue în limba semnelor. Din acest motiv, persoanele surde obțin venituri semnificativ mai mici și se confruntă cu excluziune socială și izolare (https://cordis.europa.eu/project/id/762003/reporting). În țara noastră, proporția persoanelor cu deficiențe de auz care au absolvit o instituție de învățământ superior (inclusiv programe de studii de scurtă durată) este de 1,9%. În cazul persoanelor fără capacitate auditivă și de vorbire, această proporție este de 0,9%. Având în vedere că această proporție este de 0,5% în cazul persoanelor cu dizabilități intelectuale, se poate înțelege cât de descurajatoare sunt rezultatele obținute prin sistemul educațional actual. Elevii care beneficiază de formare profesională în condițiile menționate mai sus întâmpină dificultăți și în viața profesională. Potrivit datelor Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă din Turcia, doar 5% dintre persoanele cu deficiențe de auz lucrează, iar acestea sunt angajate ca muncitori necalificați (Studiul privind Persoanele cu Dizabilități din Turcia, 2002).

Considerăm că proiectul nostru trebuie sprijinit, deoarece credem că vom produce soluții simple, dar eficiente, la problemele menționate mai sus. În acest sens;

• Vom pregăti curriculumul de formare profesională în domeniul Alfabetizării Financiare pentru persoanele cu deficiențe de auz,

• Vom determina nivelurile de pregătire ale persoanelor cu deficiențe de auz în domeniul Alfabetizării Financiare,

• Vom pregăti conținuturi digitale pentru învățământul la distanță în domeniul alfabetizării financiare, în limba lor maternă (limba semnelor), pentru formarea profesională a persoanelor cu deficiențe de auz,

• Vom pregăti un glosar de termeni de Alfabetizare Financiară în limba semnelor.